Curand.

 

 

Azi am tras linie. am separat cer de pamant, ura de dragoste, prieten de dusman…
Am pus o bariera intre tot ce e bine, si tot ce amaraste. Intre tot ceea ce a fost si tot ceea ce este. Si totusi, constat cu stupoare, ca totul este la fel, nu s’a schimbat nimic.
Incerc sa separ ceea ce vreau, de ceea ce am cu adevarat nevoie. Sa uit ce este de uitat, si sa’mi amintesc ceea ce nu merita aruncat intr’un colt intunecat. Invat sa iubesc ce nu merita iubit, si sa urasc ura cu care totusi pretind ca iubesc. Ma zbat in contraste, in enigme, in dileme, si toate astea, pentru nimic. Voi ramaneti la fel.
Imi provoaca greata umanitatea si totusi fara ea nu as putea sa’mi pastrez sanatatea mintala. Ador cum ma innebuneste cateodata, dar urasc linistea de gheata ce precede fiecare furtuna.
Incerc sa invat sa nu mai judec, si sa ma las judecata doar. II las pe altii sa arunce pietrele, eu doar o sa le adun apoi pline de sange, si o sa le pun in mormanul din spatele gradinii. Nu au fost primele si nu vor fi nici ultimele.
Ma scarbeste intotdeauna ipocrizia. Si ametesc de fiecare data cand incerc sa va cunosc. Cine sunteti de fapt? Cred ca ati uitat care masca este a voastra. Vi s’au stalcit trasaturile, pentru ca pana si seara, va acoperiti de lumina lunii, sa nu descopere nici ea macar, putreziciunea din madularele voastre. Si de cele mai multe ori, va vad cu ochii inchisi. Va e teama! Sunteti ingroziti sa nu va citeasca cineva sufletul. Calatoriti ca niste orbi pe unde apucati, apoi spuneti ca lumina a fost prea puternica sa va pastrati ochii deschisi. Ati uitat ce inseamna lumina, si totusi pretindeti ca umblati in ea si prin ea.
Vi s’a zbarcit pana si pielea. Sunteti fiare batrane ce pozeaza in printi si printese. Si am mai vazut dracii cu chip de madone, si ingerii in straie de cersetori. Am vazut cum raiul unora, este doar iadul altora. Am observat cum bucuria voastra, inseamna dezamagirea altora. Am simtit rautatea ce va imbraca privirea, si am dus dorul milei si adevaratei iubiri.
Si daca ati stii toate aceste lucruri unde duc… nu s’ar schimba nimic. Ati ramane ca si pana acum aceeasi…aceeasi muritori imbracati ba in haine de gala ba in haine de cersetor. Cu aceleasi inimi seci si insetate si flamande si totusi satui de tot ce este interzis.
Poate exista o lume mai buna, dar nu este aici. Nu printre voi. Pentru ca in rai, vor fi numai ingeri  cu chip curat si sincer, nicicum masti imbaxite de praf. Acolo poate nu veti mai fi.  Curand… Asa ca plangeti.

Anunțuri

~ de sirenes pe 25 Octombrie 2010.

2 răspunsuri to “Curand.”

  1. Sângele rece te păzeşte de mari păcate.

  2. Deci… cel mai direct lucru spus pe ocolite. Mi-a placut, mult.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: