Better.

Incearca sa te pui in papucii unui om care nu mai este capabil sa iubeasca. Probabil pentru multi dintre voi, e o priveliste infioratoare, trista, deprimanta, etc…

Dar pentru altii, asta inseamna libertate. E poate doar un egoism benefic, de care doar unii au norocul sa se bucure.  Cum ar fi sa iti petreci intreaga viata, cautand mereu ceva nou? Sau un joc de poker pe care poti sa il joci la infinit, pentru ca miza este inexistenta. Unii cel mai probabil s’ar plictisi la un moment dat, dar pentru altii este doar relaxare.  Miza reprezinta sentimentele, care de cele mai multe ori au o valoare prea ridicata, ca sa iti permiti sa le joci intr’un joc de ruleta. Sau poate pentru unii,  sentimentele sunt doar bancnote false, care pot fi risipite dupa bunul plac, pentru ca intr’un final, nu pierd nimic.  Cei din ultima  categorie ii putem numi sarlatani sentimentali. Sunt cei pentru care viata a fost mereu un joc, pentru care mizele nu exista si pentru care scopul a ramas acelasi de cand isi aduc aminte. Ei sunt cei care nu vor sa iubeasca. Ironia sortii e ca sunt in permanenta cautare de iubire.

Am intalnit astfel de oameni. M’au intristat… pentru ca am avut curajul  sa ma asez in papucii lor pentru cateva clipe, care apoi au devenit minute, apoi zile,  apoi ani… iar acum ma tem sa nu fie o viata intreaga. Desi nu imi este frica de nimic, cateodata ma tem de mine. Am invatat ce inseamna egoismul si ma ingrozeste gandul ca totul s’a asimilat atat de repede. Ca am reusit sa descifrez numai in minute, idei ce imi pareau imposibil de priceput acum ceva timp. Imi era atat de greu, sa inteleg de ce unii oameni aleg singuratatea, cand lumea a fost creata pentru 2. Acum altii se chinuiesc sa ma inteleaga pe mine. Ma simt flatata la ideea ca as fi o enigma, dar din nefericire, cele mai frumoase si complicate piramide sunt pline de capcane. Asa e si mintea mea. O piramida cu prea multe portite care duc nicaieri si prea multe usi secrete. Uneori obosesc pana si eu incercand sa gasesc cate ceva.

Si asa adun de ceva timp, aur si argint, sentimente si amintiri, pietre pretioase si cuvinte frumoase. Toate pentru cine? Important e ca le strang si ca le pun bine, sa fiu sigura ca nu cad pe maini necutezate si egoiste. Asa ca am desenat o mapa acum ceva timp, in caz ca ma voi rataci, si voi uita cine sunt. Probabil  harta unei comori, care duce nicaieri, nici macar nu imi mai aduc aminte. Stiu ca ea este acolo undeva, prafuita si roasa de timp. Cautarile imi par a fi in zadar, pentru ca inima inca imi este in dubii, si se intreaba daca se merita cautarea, daca ceea ce voi gasi, nu este de fapt mai rau decat ceea ce am. Asta spune inima, care mereu s’a temut pana si de umbra ei. Ratiunea doar ma intreaba: „ce poti avea mai putin, daca acum nu ai nimic?”.

Probabil nu am nimic. Pentru ca doar cel ce iubeste are totul. Eu ma aflu de partea cealata al acestui rau plin de indoieli, iar pe partea cealalta e iubire si fericire.  Intre timp am reusit sa fac rost de o luntre, imi lipseste doar curajul sa traversez. Inca nu stiu daca am rau de mare, asa ca mai astept putin…

Anunțuri

~ de sirenes pe 25 Mai 2010.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: