Iar NOI…

 

Ieri,

pasii mi s’au oprit in fata unei porti de fier, ce tinea captiva in spatele ei suflete de om. Prin fereastra roasa de timp si uzata de veacuri, zaresc granicerul. Ii fixez chipul, in timp ce se apropia cu pasi obositi de granita dintre cele doua lumi. Privirea ii parea imbatranita si inteleapta, dar ochii si’i ascundea de mine, parca de teama sa nu ii citesc secretele purtate de atatea timp in tacere. Cu o voce calda ca de parinte, mi’a spus un singur cuvant : „numele”, iar cu un gest m’a indrumat catre taramul vinovatiei. Apoi granicerul tace…
Am ezitat sa fac vreo miscare pana cand nu am vazut „colectionarul de suflete” ca se apropie. Mi’a spus sa las la poarta acelei lumi, tot ceea ce e pamantesc si sa intru doar cu inima mea curata de copil. Pierduta printre ganduri, merg fara sens in spatele unei siluete impunatoare, ce avea totusi, inca gingasia unui copil uimit de curcubeu. Expresia fetei lui, nu a tradat nici macar pentru o clipa ceea ce urma sa vad… ceea ce urma sa aud… ceea ce urma sa simt.
Pasii i se opresc brusc, tulburandu’mi maratonul de ganduri. Ma lasa in fata unei alte porti, in fata unui strajer… si se departeaza, calcand pe urmele pasilor lui lasate in praf. Apoi „colectionarul de suflete” dispare.
Ma gasesc in fata unei noi usi, ce parea sa imi inspire fiori de gheata. Eram ajunsa in fata unui adevar ce urma sa il descopar, ma credeam la un pas de insasi porta infernului. Cu sunete asurzitoare de fier chinuit, desface lacatele durerii si imi deschide calea, catre ceea ce avea sa fie, trezirea mea la realitate.
Urnirea gigantului de fier, produce un sunet ce parea a fi un tipat ruginit si durut.Din spatele portilor, fascicule de lumina se intrec sa evadeze pentru a’mi atinge chipul mirat si curios ca de copil, iar cantecul disonant imi vesteste venirea si imi insoteste pasii printre sufletele uitate si ratacite.
Ma simteam coplesita… si ma temeam. Eram in fata unui necunoscut ce imi parea prea greu pentru a fi descifrat… dar am cerut ajutor Cerului si am asteptat…
Colectionarii mi’au adus cele mai bolnave suflete, iar apoi, ca si cand le’ar fi pregatit deja cavoul menit sa le stearga existenta, mi’au aruncat doar cateva vorbe reci: „Fa ce poti”.

Asa am descoperit fete brazdate de durere… si asta pentru furtul unui colt de paine. Iar noi… furam atatea inimi de care ne batem joc… si totusi inca ne purtam  chipul senin ca o masca din portelan.

Am vazut obraji cicatrizati de prea multe lacrimi varsate in ascuns noaptea… si asta din cauza unei clipe de inconstienta la volan. Iar noi… de atatea ori calcam tot ce ne iese in cale pentru a ne atinge scopuri murdare… si totusi dormim fericiti si linistiti in fiecare noapte.

Am intrat in inimi mutilate de povara unei vieti luate… si asta din vina unei ratiuni intunecare de alcool. Iar noi… de atatea ori, imbatati de ura, infigem in suflete cuvinte taioase ce ucid…si totusi, o facem fara sa fim chinuiti de remuscare sau regret.

Am privit ochi de copii secati de lacrimi pentru a putea sterge urmele sangelui de frate de pe maini… si asta doar din vina neascultarii lui, cand tatal il avertiza despre armele de foc. Iar noi… ne jucam zilnic cu focul, impuscam insulte voit catre toti din jurul nostru si ne scaldam in lacrimile de sange ale fratilor nostri, varsate din cauza noastra, desi Tatal din Ceruri ne spune in fiecare zi despre consecinte…si totusi ochii nostri nu au gustat amaraciunea unei lacrimi.

Am cautat sa descopar in fiecare cicatrice o poveste… o istorie tatuata cu cearnala neagra a vinei imposibil de sters pana si de timp. Acestea din urma,erau sufletele faramate sub greutatea unei vieti damnate sa nu fie uitata pana cand tarana se va preface iarasi in tarana.Iar noi… suntem plini de insemnele pacatului ce ne bantuie viata, dar uitam ca avem cel mai bun plastician cunoscut din univers…si El, se numeste Isus… si totusi, in fiecare zi, ne incapatanam sa gasim o cerneala mai buna si mai greu de sters, ca sa reziste…pana ce tarana se va preface iarasi in tarana.

Toate acele suflete… captive in o lume a celor ce nu mai au de ales… poarta aceeasi vina ca si noi. Numai ca, realitatea lor se cheama inchisoare, iar a noastra se cheama pamant. Suntem detinutii temporari ai unui loc ce sta pe punctul de a se prabusii…stam, si ne asteptam Verdictul. Ei… nu mai au de ales… iar noi… se pare ca alegem, sa mai amanam o clipa macar judecata..

[ am incercat sa va trec dincolo de ceea ce este evident si am vrut ca ceea ce am simtit eu,  sa simtiti si voi… pentru ca e vremea pentru desteptare  ]

Anunțuri

~ de sirenes pe 24 Septembrie 2009.

5 răspunsuri to “Iar NOI…”

  1. ai dreptate… de am tine cont macar din jumatate din spusele tale…. poate am fi mai buni… dar ne complacem o viata lipsita de culoare, asteptand intotdeauna ca altcineva sa faca o schimbare…
    multumim pt postarile tale scumpa :* >:D<

    • eu va multumesc pentru ca le cititi. Daca as stii ca macar 1 persoana din 100 invata ceva din tot ceea ce am scris… as avea puterea sa fac asta inca 100 de ani de acum incolo… >:D<

  2. scumpa, scrii superb! :*

    • stii ca orice scriitot are si o muza simonel… sincera sa fiu…de cand va am pe voi fetelor… viata mea chiar este alta… pentru ca eu am devenit alta. Va multumesc pentru ca ati reusit sa imi aratati cat de mare era „contrastul” intree ceea ce eram si ceea ce trebuia sa fiu… >:D< love ya'!
      Si pe adinuts o iubesc… si o sa'mi fie dor de ea..ai auzit scumpa?

  3. da scumpa am auzit…si eu te iubesc!!! si o sami fie dor de tine :(( da bn macar k u esti in tara si oricum ne vedem mai des… decat cu cei plecati inafara (stii u l ce ma refer :-< )
    te puuuuup dulce si sa continui sa ne incanti cu ideile tale!
    TE IUBIM :*:*:*:*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: