Scrisoare

Vrei sa o iei de la capat si nu stii cum…asa ca iti cumperi o masca noua care sa ascunda de ochii lumii clipele cand plangi si te simti nesigur. Vrei ca de data aceasta sa nu mai fii slab si sa cazi la prima adiere de vant…

Te plimbi fara sens pe strazile unui oras care a facut din tine doar un accesoriu ale unei lumi oricum deja prea uzata si pe sfarsite. Ti-a obosit mintea si ti-a uscat inima cu atata iscusinta incat nici nu ti-ai dat seama cand ti-ai pierdut credinta si ratiunea.Ai calcat de atatea ori pe un asfalt care cu rautate ti-a marcat fiecare pas si acum nu te lasa sa uiti pe unde ai fost si ce ai facut. Blocurile iti intuneca privirea si nu te lasa deloc sa vezi soarele care ti-ar putea oferii din nou speranta.Traiesti intr-o lume in care cimentul ti-e idol si refuzi sa te privesti in oglinda de frica sa nu vezi ce ai ajuns. Urasti vitrinele caci reflecta un adevar atat de trist… urasti reflectiile… caci te arata pe tine… un biet pripeag ce a uitat de unde a plecat.

Te lasi furat de lucruri stralucitoare ce te pastreaza ca hipnotizat in bratele lor. Te arunci in provocari fara sens numai ca sa demonstrezi ca limitele nu exista. Te incapatanezi sa mergi mai departe in ignoranta ta… desi schiopatezi de ceva amar de vreme. Te lupti inca sa demonstrezi ca cerul nu are nimic de-a face cu pamantul… desi cerul iti era scopul.

Minti in fiecare zi inima ca lumea in care traieste nu e asa rea cum o vede ea. Ii dai sperante si o faci sa viseze ca intr-o zi o sa bata libera desi tu adormi in fiecare seara plangand, spunandu-i ca esti doar obosit.

Treci zilnic pe langa oameni care sunt exact ca tine si ii urasti pentru ca ei nu-si dau seama ce fac. Tu insa esti blestemat sa stii… sa fii constient si totusi sa gresesti.
Vrei sa uiti poate… dar asta ar face din tine doar un las.

Privesti absent de pe o banca un copil care plange si iti doresti sa fii din nou inocent ca el… dar iti dai seama ca timpul e crud si nu sta in loc pentru nimeni, nu privilegiaza pe nimeni… si uita pe toti. El face din noi tarana… pentru ca din tarana am fost facuti.

Hainele imbraca un trup obosit de atata cautare. Ascund urmele umanitatii si creeaza o identitate ceruta de standardele inalte ale unei societati ce te forteaza sa te conformezi. Iti vrea sufletul mai presus de orice. Incearca sa creeze din tine un alt cliseu de „om modern” si sa te faca sa uiti ca poti gandi.

Vrei sa prinzi aripi sa te inalti dincolo de nori si sa fii deasupra mormantului de fiare si ciment pe care il numesti „CASA”.
Dar stii prea bine ca nu aici e casa ta. Aici este doar locul unde se da lupta cea mare… aici doar sunt cernuti sfintii de ceilalti.
Unde iti sunt visele de copil? Le-ai pierdut pe cale sau le-ai lasat in podul casei sa putrezeasca impreuna cu inima ta? Mai stii de ce traiesti si unde trebuie sa ajungi?

Te mai intreb ceva si apoi o sa te privesc din departare… „MAI CREZI?”

Acum plec sa imi caut o aripa… caci am pierdut-o prin mormanele de gunoaie ale lumii tale atunci cand aveam grija de tine… dar nu voi pleca departe… ci doar la distanta de-o rugaciune.

Cu drag , Ingerul tau!

PS : Ti-am promis. Sper ca am reusit. ( Pentru un bun prieten )

Anunțuri

~ de sirenes pe 2 Mai 2009.

27 răspunsuri to “Scrisoare”

  1. Citind, mi-au dat lacrimile! Cat de mult adevar!

  2. Imi sunt cunoscute gandurile! 🙂

    • Imp e sa realizam din timp unde ne aflam…si cel mai important unde vrem sa ajungem. altfel, parerea mea, suntem degeaba. facem risipa de oxigen.

  3. Pai eu nu vreau sa stiu unde ajung……nu imi place sa ma gandesc la viitor pt ca nu mai traiesc clipa….
    Cu toate ca sunt cam tinerel , mai intai fac ceva si dupaia ma gandesc la consecintze si ma distrez al draqu de bine 😛
    Da`ma draqu de simpatic :X:X:X:X

  4. Si daca consum oxigenu degeaba……..o sa scriu in testament sa se planteze 3 copaci pe mormantul meu !!!!!!!!!!

    • :)) cristi mami ideea era putin alta. dar am mai vb noi de asta cateva ore si nu am ajuns la nici un consens. 😀 stim cu totii k tu iubesti viata…dar dak tot o iubesti asa tare ai grija sa nu’ti bati joc de ea…. pentru k in final..she will screw u over too :>
      si aia cu copacii e buna..dar eu am spus’o metaforic.:D
      a si inca ceva… nu te gandesti loa ziua de maine… dar ma indoiesc teribil ca in cativa ani o sa’ti mai convina ideea asta 😉 esti puiuts acum ;)) dar crestem :> 😀 >:D<:*

  5. http://www.trilulilu.ro/pink09/9b0267f6691efc

    • esti sadic da realist :))) 😀 nu te lasam noi sa mori asa k stai lini . te bagam in o institutie de dezintoxicare inainte.:D

  6. Foarte frumos…. as putea spune ca ce ai scris… ar putea fi culisele realitatii in care traim, la care noi asistam de cele mai multe ori din afara scenei si nu vedem realitatea adevarata din spatele cortinei.

    • sau suntem chiar protagonistii care se strofoca cu atata inversunare sa intre in pielea personajului care il are de interpretat

  7. cat de adevarat,,, si eu abia acu il citesc:-p

  8. si cu toate astea toti alegem confortul supunerii.

  9. nu inteleg, ne supunem cui nu trebuie sau cui trebuie

  10. nu ne supunem cui nu trebuie….deci ne supunem cui trebuie…..pot sa mor fericit,aduce-ti copacii :))))))))

    • scuze am rectificat. tu si copacii tai =)) nu esti normal. 😀
      poti sa incepi sa plantezi de pe acum.faci o fapta buna 😀

  11. au trecut 2 ani de atunci…

  12. eu as vrea foarte mult sa uit…

    • Pai…apasa tasta delete. 🙂 Stii ca se poate si stii si cum. Esti un om binecuvantat din punctul asta de vedere. Totul e in mana ta! 😉 >:D<

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: